Ce este blockchain-ul și cum funcționează? Un ghid vizual complet pentru începători

Tehnologia blockchain există încă din 2008.

Cu toate acestea, mulți oameni încă încearcă să înțeleagă cum funcționează și ce schimbări va aduce în viitor.

Care este motivul?

Primul motiv constă în faptul că blockchain-ul este încă o tehnologie relativ „nouă”.

Deși a fost menționat pentru prima dată în 1991 în cercetările realizate de Stuart Haber și Scott Stornett, tehnologia a prins viață în 2009, când Satoshi Nakamoto a efectuat prima tranzacție Bitcoin. Practic, tehnologia nu a atins încă „maturitatea”.

Al doilea motiv este terminologia plină de jargon profesional.

Deoarece tehnologia se află în stadiile sale incipiente, multe explicații despre modul în care funcționează și ce probleme ar trebui să rezolve sunt pline de termeni cunoscuți doar de experți în criptografie, matematică și programare.

Din acest motiv, publicul larg întâmpină dificultăți în a înțelege subiectul.

Ca urmare, majoritatea oamenilor care urmăresc videoclipuri explicative, citesc bloguri sau lucrări de cercetare despre tehnologiile blockchain ajung să spună: „Încă nu înțeleg exact despre ce este vorba”.

Pentru a evita această problemă, am decis să simplificăm explicația blockchain-ului și să descriem modul în care funcționează folosind elemente vizuale.

Să trecem la prima problemă - definiția blockchain-ului.

Ce este blockchain-ul?

Patru informații rapide despre blockchain:

1. Blockchain-ul este o bază de date care poate fi partajată cu ușurință între toți utilizatorii din rețeaua blockchain.
2. În prezent, cele mai frecvent stocate date pe blockchain sunt tranzacțiile cu criptomonede.
3. Spre deosebire de bazele de date obișnuite, care stochează datele în dosare, blockchain-ul stochează datele în blocuri, în ordine cronologică.
4. Odată stocate pe blockchain, datele nu pot fi niciodată modificate sau șterse.

Te poți gândi la tehnologia blockchain ca la o contabilitate digitală.

Prin urmare, blockchain-ul este un „registru digital” care conține informații importante despre fiecare tranzacție (de exemplu, participanții la tranzacție, starea tranzacțiilor etc.).

Toate informațiile sunt în ordine cronologică și protejate prin criptografie.

Blockchain-ul poate fi duplicat și partajat între alte calculatoare (noduri) din rețea. Acesta este motivul pentru care blockchain-ul este adesea descris ca un „registru distribuit”.

Deoarece toată lumea are acces la informațiile din blockchain, acesta este considerat foarte transparent.

Mulți oameni sunt încă confuzi în privința unor aspecte, cum ar fi: „Există un singur blockchain?” sau „Sunt blockchain și Bitcoin același lucru?”

Pe scurt, blockchain-ul este tehnologia, în timp ce Bitcoin este criptomoneda care folosește tehnologia blockchain.

Există multe rețele blockchain, iar fiecare rețea blockchain oferă o gamă largă de posibilități. Mai important, rețelele blockchain au numeroase cazuri de utilizare, dincolo de simpla urmărire a tranzacțiilor.

Când vorbim despre Bitcoin, blockchain-ul său păstrează evidența tranzacțiilor.

Dacă ne referim la Ethereum, acesta ține de obicei evidența tranzacțiilor, dar poate îndeplini și alte funcții, cum ar fi, de exemplu, contractele inteligente (smart contracts).

Pentru alte altcoin-uri, acestea pot fi legate de utilizarea Wi-Fi-ului, a fișierelor sau documentelor.

Practic, rețelele blockchain pot înregistra și stoca date despre orice tip de activ care ar putea avea valoare.

Blockchain-ul este o tehnologie cu scop general, ceea ce înseamnă că poate fi aplicată în orice sector. Unele dintre cele mai comune aplicații comerciale ale blockchain-ului se regăsesc în domenii precum:

• finanțe
• imobiliare
• cercetare medicală
• voturi în alegeri
  

Cum funcționează blockchain-ul?

Multe baze de date folosesc dosare pentru a stoca toate informațiile. Blockchain-ul, în schimb, folosește blocuri în loc de dosare.

Cum sunt stocate informațiile în fiecare bloc?

Să luăm o tranzacție simplă ca exemplu. Persoana B cumpără un anumit număr de Bitcoin de la Persoana A (*poate fi orice tip de activ, nu doar Bitcoin. Deoarece blockchain-ul este folosit cel mai frecvent pentru a ține evidența cumpărării și vânzării de criptomonede, am luat Bitcoin ca exemplu).

Odată ce tranzacția este finalizată și confirmată, toate detaliile tranzacției sunt înregistrate.

Imaginează-ți că fiecare tranzacție este înregistrată într-o listă ca aceasta (imaginea de mai jos).

După ce listele de tranzacții sunt colectate, acestea sunt stocate într-un singur bloc (imaginea de mai jos). Este important de știut că fiecare bloc are o limită, cu alte cuvinte, nu poate primi un număr infinit de liste de tranzacții.

Odată ce un bloc atinge capacitatea maximă, acesta se conectează la blocul anterior. După ce este verificat, devine parte a unui lanț organizat cronologic.

Un nou set de liste de tranzacții se mută într-un bloc „gol” și procesul se repetă.

Blocurile sunt conectate pentru a forma un lanț de înregistrări, și acesta este motivul pentru care tehnologia se numește blockchain.

Blockchain-ul salvează aceste blocuri într-un format care ne permite să vedem un istoric perfect înregistrat al tranzacțiilor Bitcoin.

Cine confirmă și verifică tranzacțiile în blockchain?

Probabil te-ai gândit până acum: „Bine, tranzacțiile sunt stocate în blockchain, dar cine decide dacă tranzacțiile sunt valide?”

Procesul de verificare a tranzacțiilor este, de fapt, destul de simplu.

Blockchain-ul este alimentat de o rețea de calculatoare.

Fiecare calculator care folosește blockchain-ul acționează și ca un „nod” (*pentru a participa la rețeaua blockchain, tot ce ai nevoie este un calculator și o conexiune la internet).

Așa îți poți imagina o rețea plină de noduri care rulează o rețea blockchain.

Cum sunt confirmate și adăugate tranzacțiile în blockchain?

Când două părți efectuează o tranzacție, aceasta trebuie să treacă prin rețea. Toate calculatoarele (nodurile) verifică detaliile tranzacției pentru a stabili dacă este validă.

Deoarece fiecare calculator (nod) are acces direct la fiecare tranzacție din rețea (din blocurile anterioare), este ușor de determinat dacă aceeași persoană care a făcut tranzacția a încercat să efectueze aceeași tranzacție de două ori sau a încercat să schimbe ceva între timp.

Dacă nodurile aprobă tranzacția, aceasta va fi stocată în blockchain. Din acel moment, nu mai poate fi modificată.

Dacă nodurile descoperă că persoana care a făcut tranzacția a încercat să schimbe ceva sau a făcut aceeași tranzacție de două ori în același moment, tranzacția va fi respinsă automat, ceea ce înseamnă că nu va fi stocată în blockchain.

5 caracteristici cheie ale blockchain-ului

1. Blockchain-ul este o rețea descentralizată

Descentralizat înseamnă că criptomonedele funcționează fără a fi nevoie de o terță parte, precum un guvern, o bancă, o companie etc.

Blockchain-ul nu este stocat într-un singur loc. Blockchain-ul este dispersat pe mai multe calculatoare și locații.

Prin urmare, dacă un calculator se oprește, multe alte calculatoare din rețea sunt suficiente pentru a înregistra și stoca tranzacțiile și, în cele din urmă, pentru ca rețeaua să funcționeze normal.

2. Blockchain-ul este o rețea transparentă

Am stabilit deja faptul că blockchain-ul este un registru distribuit.

Aceasta înseamnă că tranzacțiile și datele sunt stocate în mod identic în mai multe locații simultan.

Cu alte cuvinte, toate calculatoarele (nodurile) au o copie identică a istoricului tuturor tranzacțiilor. Fiecare acțiune este vizibilă imediat pentru fiecare calculator (nod).

Deoarece fiecare calculator are acces la istoricul tuturor tranzacțiilor, întreaga rețea elimină automat orice posibilitate de fraudă.

3. Blockchain-ul oferă securitate pentru toți utilizatorii

Securitatea este una dintre cele mai importante caracteristici ale tehnologiei blockchain. Cum este asigurată securitatea blockchain-ului?

După cum am menționat în exemplul anterior, fiecare tranzacție trebuie aprobată de o rețea de calculatoare (noduri). Toate tranzacțiile sunt aprobate prin consens între toate calculatoarele din rețea.

În plus, fiecare tranzacție este criptată. Astfel, dacă un actor rău intenționat încearcă brusc să modifice datele în favoarea sa, acest lucru nu va fi posibil.

În primul rând, toate calculatoarele au acces la un istoric al tranzacțiilor care au avut loc.

Pentru că au toate informațiile necesare, fiecare calculator din rețea va determina că actorul rău intenționat a modificat datele.

Când calculatoarele (nodurile) detectează o activitate malițioasă, tranzacția va fi respinsă.

4. Tehnologia blockchain permite tranzacții instantanee

Cu ajutorul blockchain-ului, poți efectua o tranzacție în doar câteva minute, oriunde în lume.

Imaginează-ți cât te-ar costa să trimiți bani în întreaga lume prin intermediul băncilor tradiționale, fără a menționa timpul necesar pentru transfer.

O persoană care efectuează tranzacții cu criptomonede poate realiza o serie de tranzacții în doar câteva momente.

Toată „documentația” despre tranzacțiile efectuate cu criptomonede este stocată pe blockchain, eliminând astfel nevoia de schimb de documente fizice și de timp suplimentar.

În plus, comisioanele pentru trimiterea criptomonedelor sunt foarte mici (în comparație cu serviciile bancare tradiționale).

5. Blockchain-ul oferă acces instantaneu la toate datele

Ca și consumator, ți-ar plăcea să ai acces la toate informațiile despre originea unui produs (de la începutul producției până la momentul plasării pe piață)?

Aceasta este ceea ce tehnologia blockchain ne va permite în viitorul apropiat.
Tehnologia blockchain creează o „urmă” care documentează fiecare pas al întregului proces (fie că vorbim despre producție, expediere, tranzacție etc.).

Acest lucru poate fi esențial în construirea încrederii între diferite industrii și consumatori, mai ales în vremuri în care consumatorii sunt din ce în ce mai preocupați de problemele de mediu și similare.

De exemplu, producătorii de îmbrăcăminte care susțin că folosesc materiale naturale pot împărtăși consumatorilor toate informațiile despre originea ingredientelor utilizate în produse.

În lumea blockchain-ului, există deja proiecte care caută să rezolve problemele din lanțurile de aprovizionare și producție. Cel mai popular este VeChain.

Top 3 cazuri de utilizare a blockchain-ului în industriile existente

Când vine vorba de tehnologia blockchain, mulți o asociază automat cu criptomonedele.

În prezent, tehnologia blockchain este folosită cel mai pe larg în sectorul financiar. Cu toate acestea, tehnologia are și alte utilizări.

1. Sănătate

Există în prezent mai multe proiecte care aplică tehnologia blockchain în industria medicală. Blockchain-ul este utilizat ca un mijloc de înregistrare a cercetărilor medicale și a fișelor medicale ale pacienților într-un mod transparent.

2. Imobiliare

Indiferent dacă este vorba despre drepturile de proprietate sau dimensiunea proprietății, tehnologia blockchain poate asigura transparența în industria imobiliară și în tranzacțiile dintre contractanți.

3. Votare

Ideea de a folosi tehnologia blockchain pentru a îmbunătăți procesul de votare circulă de mult timp în spațiul public. Cele mai comune argumente pentru utilizarea blockchain-ului în sistemele de votare sunt prevenirea potențialei fraude electorale și oferirea unui mod simplu de a număra voturile.

Concluzie

Tehnologia blockchain este o inovație care oferă o soluție la provocări precum stocarea și protecția securizată a datelor.

De asemenea, tehnologia urmărește să ofere o modalitate utilă de a autentifica informații, identități, tranzacții și alte elemente, în timp ce creează o „carte” sigură de informații care poate fi actualizată în timp real.

Pe măsură ce granițele dintre lumea fizică și cea digitală se reduc rapid, aplicarea tehnologiei blockchain va continua să crească.

Dacă tehnologia blockchain va continua să se dezvolte într-un ritm exponențial, am putea asista în curând la crearea unui ecosistem în care indivizii, companiile și organizațiile pot colabora într-un mod sigur, confidențial și virtual.